Cristi Săpunaru e cel mai fericit român. M-am convins de asta ieri auzindu-l preț de câteva minute. Era în autocarul care ducea echipa de la aeroport la stadion și se pregătea sufletește de baia de mulțime din centrul orașului Porto.
Pentru a vorbi cu Săpunaru și a-l felicita, a fost nevoie de apeluri repetate și de sms-uri insistente. Pe unul dintre numerele sale de Portugalia a răspuns…Shakira. La modul că fondul sonor era „This time for Africa”, celebra „Waka, waka”, imnul mondialului din Africa de Sud. Telefonul suna în gol. Un alt număr, tot fără răspuns. După care în urma unui alt sms, un apel din Portugalia.
Ana Săpunaru, soția proaspătului campion al Europei, aflată în drum spre stadion: „Suntem în al nouălea cer, vă dați seama. Cristi acum a aterizat și trebuie să ne întâlnim pentru a merge în oraș într-un autocar din acela descoperit. E nebunie în tot orașul”. Recunoscută pentru faptul că nu zboară niciodată – „drumurile București – Porto și retur le fac cu mașina” -, doamna Săpunaru e sinceră: „Îmi pare rău de mor că nu mi-am învins frica să merg la Dublin, dar important e că a câștigat el”. Invariabil, urmează întrebarea: „El ce face?”. „Am tot vorbit cu el, aproape că nu mai are voce. E îngrijorat că nu va mai putea țipa în seara asta (n.r. – ieri seară)”.
Acceptă să ne ajute cu un al treilea număr de telefon de Portugalia, nu înainte de a ne spune că mobilul de România a cedat: „A primit zeci și sute de telefoane și mesaje”.
După alte câteva apeluri pe „numărul bun”, Cristi răspunde. „Sensibilizat” pesemne și de mesajul: „Avem nevoie de o declarație pentru poza de prima pagină”. În hărmălaia din autocarul câștigătoarei Europa League, glasul lui Cristi se aude răgușit și fericit:
Nu prea pot vorbi. E nebunie mare aici, abia te aud (pe fundal se aud vocile colegilor). În zilele următoare putem discuta mai multe.
Mă avertizase soția ta că abia dacă ai voce… Chiar ai țipat. Și mai am de țipat. Diseară e marea sărbătoare și o așteptăm cu toții.
Tricolorul, fularul Rapidului, un poster cu Neșu… Pur și simplu așa am simțit. Pentru România, pentru Rapid, cu gândul la Mihai.
Ai fost vreodată mai fericit? E ceva de nedescris. Nu îmi vine să cred ce mi s-a întâmplat. E un moment unic.
Te-ai gândit atunci când te-ai apucat de fotbal că vei ajunge să câștigi un trofeu atât de important? Mi-am dorit. Am muncit cu gândul să câștig și am ajuns să câștig. Crede-mă că nu mai pot vorbi. E o hărmălaie de nedescris. Ne mai auzim!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER